constelatie

O constelaţie este o grupare aparentă de stele, care, unite printr-o linie imaginară, se aseamănă cu un anumit obiect, animal, zeu etc. Pentru majoritatea constelaţiilor vizibile din emisfera nordică a Pământului, denumirile există deja din antichitate. Pentru cele vizibile numai din emisfera sudică, denumirile provin de la navigatori şi astronomi din epoca descoperirilor geografice, şi de aceea aceste constelaţii poartă denumiri ca de exemplu Microscopul, Maşina Pneumatică etc.
În astronomia modernă constelaţia este o anumită porţiune din sfera cerească exact delimitată, în jurul figurii imaginare iniţiale, astfel încât fiecare obiect ceresc poate fi atribuit unei constelaţii.
Poziţia relativă a stelelor din constelaţii nu este chiar fixă, ci se schimbă simţitor în decursul miilor de ani.

Sistemul de constelaţii pe care îl folosim în prezent se bazează pe cele 48 de constelaţii descrise de renumitul astronom grec din Alexandria, Ptolemeu, în lucrarea sa cunoscută mai ales sub titlul ei arab Almagest. În această lucrare apărută în anul circa 150 î.H., Ptolemeu face o sinteză a cunoştinţelor despre astronomie din acea vreme, majoritatea datelor provenind de la observaţiile făcute de către Hiparh cu 300 de ani mai devreme. Catalogul cuprinde 1022 de stele care sunt grupate în 48 de constelaţii, dintre care 47 mai există şi azi; a 48-a, Argo Navis (Nava Argonauţilor ), a fost împărţită în 4 constelaţii: Carina, Puppis, Pyxis, Vela. Nu mai este cunoscut exact locul unde s-au aflat pe cer aceste figuri imaginare, însă există o particularitate a reprezentărilor care ne ajută: porţiunea de forma unui cerc în jurul polului sud ceresc, în care nu au existat constelaţii. De aici se poate deduce că locul trebuie să se afle undeva pe la 36° latitudine nordică. De asemenea, poziţia centrului acestui cerc faţă de polul sud de astăzi s-a schimbat datorită precesie; acest fapt ne indică timpul care a trecut de atunci: cca. 4500 ani. În acea perioadă existau civilizaţii înaintate atât în Babilonia cât şi pe insula Creta. În favoarea insulei Creta ar fi observarea constelaţiilor pentru scopurile navigaţiei pe mare, însă nu există nici o dovadă, poate şi din cauza catastrofei declanşată de erupţia vulcanului de pe insula Thera ( Santorini ) acum aproape 4000 de ani, care a avut un efect dezastruos asupra civilizaţiei minoice.